Titlul acestui subiect poate nu e prea reusit. In genere aici as dori sa dezbat despre unele lucruri esentialea, de la care se porneste totul, de la origine.
Mi-au aparut o multime de intrebari si observatii la aceasta tema si le voi expune.
- Orice cuvint din o propozitie are un sir finit de explicatii, explicatiile se opresc pina la nedefinitii ( elemente) si conventii. Ex. de nedefinitii (in viziunea mea): punct, infinit, informatie..
Dar si aceste elemente nedefinite sunt relative, deoarece depinde in conceptia cui sunt ele vazut, conform carei conventii sunt ele vazute, eu spre exemplu una inteleg cei acea "informatie", altul poate altfel intelege cei aceasta "informatie".
- Valoarea de adevar a unei axiome (postulat) nu poate fi determinata ca fiind adevarata (A) sau falsa (F). La baza tuturor teoremelor stau axiomele. La baza tuturor teoriilor stau teoremele. La baza tuturor stiintelor stau teoriile. In rezultat tot ceea ce noi stim ca e cert si demonstrat ca fiind foarte adevarat in realitate nu e deloc asa.
- Cum putem demonstra daca o anumita propozitie e axioma sau teorema ?!
- O anumita deomnstratie a anumitei teoreme, probabil mai necesita inca o anumita demonstratie care precizeaza caci demonstratia anterioara se refera la cutarea teorema, dar si aceasta anterioara demonstratie probabil necesita si ea alta demonstratie care sa precizeze ce explica ea, ...
- Teorema lui Godel la fel nu trebuie preamarita, din simplul modiv caci este... teorema, dar la baza teoremelor stau axiomele (din sistemul lor axiomatic), la care nu li se poate de determinat valoarea de adevar.
duminică, 21 ianuarie 2018
duminică, 24 iulie 2016
- Numerele gemene
- Suceveanu foarte posibil ar fi demonstrat infinitatea numerelor gemene. El ceva spunea: teorema lui Dirichlet asupra infinitatii numerelor prime a unei progresii aritmetice pentru cazul general. Probabil el a demonstrat infinitate de numere prime ce contin pentru anumite progresii "vecine" la care diferenta dintre termeni este 2 (macar ca ar genera o densitate mica de numere gemene).
- Daca am construi un tabel asa in cit sa evidentieze la maxim numerele gemene, poate sa ne ajute oare la ceva ?! Tabelul asa sa fie construit:
- Daca am construi un tabel asa in cit sa evidentieze la maxim numerele gemene, poate sa ne ajute oare la ceva ?! Tabelul asa sa fie construit:
duminică, 17 iulie 2016
- Teoria relativitatii , Big- Bang
Informatie= diversitate. Lipsa practic completa a informatiei ar fi egal cu = continuitate, asemanare peste tot.
Infomatie <nu este egal cu> materie (e non sens) asa cum practic totii fac aceasta eroare.
Materia descrie o informatie si acesta descriere este relativa si conventionala. Nimeni nicicind cred eu nu va putea totalmente sa descrie un anumit obiect (sa determina informatia despre acel obiect).
Materia sta la baza informatie, nu poate exista informatie fara sa existe materie si invers odata ce exista materie inseamna ca exista si o anumita cantitate minima de informatie.
Ex. Fie avem un vas cu bile de 3 culori: albe, negre si verzi.
Cazul 1. Atunci cind bilele sunt aranjate perfect uniform fie sub straturi fie sub alta forma, dar aranjate asa ca sa nu fie amestecate, atunci din punct de vedere a descrierii aranjarii spatiale a bilelor din vas putem spune caci exista o cea mai minima cantitate de informatie posibila care descrie bilele din vas din punct de vedere a aranjarilor lor spatiale in acest container.
Cazul 2. Aceleasi bilele sunt distribuite foarte haotic in un punct cu anumite coordonate spatiale gasim o bila de o anumita culoare in alt punct gasim alta bila de alta culoare dar poate si de aceeasi culoare(ca sa fie mai simplu despre ce vreau mai departe sa spun ne imaginam ca in un substatiu din vas niste bile albe descriu stele, alte bile verzi sunt amplasate ca ar descriu planete,... ).
Aici exista mai multa informatie ca in cazul 1 din punct de vedere a aplasarii bilelor.
Cazul 3. Bilele in vas se afla in miscare, cu viteze diferite si inca in intervalul de timp cit facem noi descriere nu exista ciclu.
In asa caz informatia despre aranjarea spatiala a bilelor este foarte mare comparativ cu cazul 1 si 2.
Iata cam asa este si Universul nostru daca sa il descriem din punct de vedere a distributiei tuturor tipurilor de particule si ce vreti.
- Am o ipoteza precum ca ar fi imposibila compresarea informatiei cel putin din Universul actul pina la cel care a fost de unde a inceput B-B.
Diversitatea enorm de mare a distributiei neuniforma , cu viteze diferite, neciclice, diferitelor tipuri de particule si tot ce doriti inseamna existenta unei cantitati uriase (la maxim) a informatiei.
Compresarea acestui volum mare de informatie in cazul cind Universul se micsoreaza (sau cind a fost mai mic) cred ca e imposibil.
Aceasta posibil are inca la baza limitele Planck, asa cum tot aceste limite creaza singularitatea initiala.
Infomatie <nu este egal cu> materie (e non sens) asa cum practic totii fac aceasta eroare.
Materia descrie o informatie si acesta descriere este relativa si conventionala. Nimeni nicicind cred eu nu va putea totalmente sa descrie un anumit obiect (sa determina informatia despre acel obiect).
Materia sta la baza informatie, nu poate exista informatie fara sa existe materie si invers odata ce exista materie inseamna ca exista si o anumita cantitate minima de informatie.
Ex. Fie avem un vas cu bile de 3 culori: albe, negre si verzi.
Cazul 1. Atunci cind bilele sunt aranjate perfect uniform fie sub straturi fie sub alta forma, dar aranjate asa ca sa nu fie amestecate, atunci din punct de vedere a descrierii aranjarii spatiale a bilelor din vas putem spune caci exista o cea mai minima cantitate de informatie posibila care descrie bilele din vas din punct de vedere a aranjarilor lor spatiale in acest container.
Cazul 2. Aceleasi bilele sunt distribuite foarte haotic in un punct cu anumite coordonate spatiale gasim o bila de o anumita culoare in alt punct gasim alta bila de alta culoare dar poate si de aceeasi culoare(ca sa fie mai simplu despre ce vreau mai departe sa spun ne imaginam ca in un substatiu din vas niste bile albe descriu stele, alte bile verzi sunt amplasate ca ar descriu planete,... ).
Aici exista mai multa informatie ca in cazul 1 din punct de vedere a aplasarii bilelor.
Cazul 3. Bilele in vas se afla in miscare, cu viteze diferite si inca in intervalul de timp cit facem noi descriere nu exista ciclu.
In asa caz informatia despre aranjarea spatiala a bilelor este foarte mare comparativ cu cazul 1 si 2.
Iata cam asa este si Universul nostru daca sa il descriem din punct de vedere a distributiei tuturor tipurilor de particule si ce vreti.
- Am o ipoteza precum ca ar fi imposibila compresarea informatiei cel putin din Universul actul pina la cel care a fost de unde a inceput B-B.
Diversitatea enorm de mare a distributiei neuniforma , cu viteze diferite, neciclice, diferitelor tipuri de particule si tot ce doriti inseamna existenta unei cantitati uriase (la maxim) a informatiei.
Compresarea acestui volum mare de informatie in cazul cind Universul se micsoreaza (sau cind a fost mai mic) cred ca e imposibil.
Aceasta posibil are inca la baza limitele Planck, asa cum tot aceste limite creaza singularitatea initiala.
Micsorarea topologica a Universului actual ar insemna perderi de informatii (din cauza limitelor Planck).
O ipoteza ar mai spune caci ceva continuu ar veni de undeva (si posibil pleaca continuu).
- Daca am accelera un sistem pe o traectorie circulara cu raza cit posibila de mica, atunci am ipoteza caci vor aparea efecte relativiste la viteze mici, fata de alt sistem care s-ar misca rectiliniu cu aceeasi viteza.
- La fel daca un sistem e racit pina la aproape 0 k atunci ar aparea efecte relativiste fata de altul care se afla la temperaturi normale.
- Interesant ce va fi daca un sistem racit in apropiere de 0K, rotit la turatii maxime pe traectorie circulara cu raza minima, aflat in un cimp gravitational cu o intensitate foarte mare. Eu cred ca s-ar incalca complet legile fizicii de noi cunoscute, va fi ceva de tipul - calatorii in timp.
- Interesant ce va fi daca un sistem racit in apropiere de 0K, rotit la turatii maxime pe traectorie circulara cu raza minima, aflat in un cimp gravitational cu o intensitate foarte mare. Eu cred ca s-ar incalca complet legile fizicii de noi cunoscute, va fi ceva de tipul - calatorii in timp.
luni, 25 aprilie 2016
- Numarul de numere prime
In genere aici se va analiza functia
si inversa acestei functii.
[Acest subiect este temporar sub indoeli, posibil e gresit]
Fie avem sirul de numere naturale de la 2 la x: 2,3,4,5,6,7,8,....,x
- Eliminam toate numerele divizibile cu 2, deci in total vor ramine x/2 numere.
Din numerele care au ramas: 2,3,5,[6],7,9,11,[12],13,15,17,[18],19,21,23,[25],27,..
- Avem pare divizibile cu 3 (in paranteza patrata) si avem impare divizibile cu 3. Cele pare deja au fost eliminate ramine deci pe acestea impare sa le eliminam. Observam caci ele apar peste fiecare nr par din paranteza patrata, deci nr lor va fi (x/3)/2.
Ramin numerele 2,3,5,7,11,13,17,19,23,25,27,29,...
- Daca punem sa analizam toti multiplii de 5 si eliminati si neiliminati avem:
5,10,15,20,25,|||30,35,40,45,50,55,|||60,65,70,75,80,85,|||90,95,..
- Mai departe analizam multiplii de 7 nedivizibili cu 2,3 si 5.

7,14,21,28,35,42,49,56,63,70,77,84,91,98,105,112,119,126,133,140,147,154,161,168,175,182,
189,196,203,210,217,224,231,238,245,252,259,266,273,280,287,294,301,308,315,322,329,336,343,350,357,364,371,..
Sirul de aparitie: 5,3,1,3,5,5,1,5,3,1,3,.. pina ce nu observ perioada
Din acest sir peste fiecare al doilea multiplu de 7 apare un multiplu de 2 (albastru) 2n*7. Peste fiecare al treilea multiplu de 7 divizibil cu 3 (verde) 3n*7. Peste fiecare al cincilea nr apare un nr divizibil cu 5 (rosu) 5n*7.
x/7/2
7,21,35,49,63,77,91,|105|,119,133,147,161,175,189,..,|210|,...245,...|280|...315,..
x/7/2/3
7,35,175,245,315
x/7/2/3/5/2


- Aceasta tehnica de calcul a nr de numere prime pina la un nr dat permite determinarea (aproximativa?) a urmatorului nr prim (este o metoda recursiva, daca este vreun profesionist si poate coincide totul la un loc, atunci extraordinar deoarece el va arata inversa acestei functii, ce are aplicatii foarte mari ).
- Prin aceasta tehnica se mai poate da inca o demonstratie a infinitatii numerelor prime, demonstratia e foarte simpla in asa caz.
[Acest subiect este temporar sub indoeli, posibil e gresit]
Fie avem sirul de numere naturale de la 2 la x: 2,3,4,5,6,7,8,....,x
- Eliminam toate numerele divizibile cu 2, deci in total vor ramine x/2 numere.
Din numerele care au ramas: 2,3,5,[6],7,9,11,[12],13,15,17,[18],19,21,23,[25],27,..
- Avem pare divizibile cu 3 (in paranteza patrata) si avem impare divizibile cu 3. Cele pare deja au fost eliminate ramine deci pe acestea impare sa le eliminam. Observam caci ele apar peste fiecare nr par din paranteza patrata, deci nr lor va fi (x/3)/2.
Ramin numerele 2,3,5,7,11,13,17,19,23,25,27,29,...
- Daca punem sa analizam toti multiplii de 5 si eliminati si neiliminati avem:
5,10,15,20,25,|||30,35,40,45,50,55,|||60,65,70,75,80,85,|||90,95,..
- Mai departe analizam multiplii de 7 nedivizibili cu 2,3 si 5.
7,14,21,28,35,42,49,56,63,70,77,84,91,98,105,112,119,126,133,140,147,154,161,168,175,182,
189,196,203,210,217,224,231,238,245,252,259,266,273,280,287,294,301,308,315,322,329,336,343,350,357,364,371,..
Sirul de aparitie: 5,3,1,3,5,5,1,5,3,1,3,.. pina ce nu observ perioada
Din acest sir peste fiecare al doilea multiplu de 7 apare un multiplu de 2 (albastru) 2n*7. Peste fiecare al treilea multiplu de 7 divizibil cu 3 (verde) 3n*7. Peste fiecare al cincilea nr apare un nr divizibil cu 5 (rosu) 5n*7.
x/7/2
7,21,35,49,63,77,91,|105|,119,133,147,161,175,189,..,|210|,...245,...|280|...315,..
x/7/2/3
7,35,175,245,315
x/7/2/3/5/2
- Aceasta tehnica de calcul a nr de numere prime pina la un nr dat permite determinarea (aproximativa?) a urmatorului nr prim (este o metoda recursiva, daca este vreun profesionist si poate coincide totul la un loc, atunci extraordinar deoarece el va arata inversa acestei functii, ce are aplicatii foarte mari ).
- Prin aceasta tehnica se mai poate da inca o demonstratie a infinitatii numerelor prime, demonstratia e foarte simpla in asa caz.
duminică, 3 aprilie 2016
- Idei, personalitati, teoreme, lucrari,.. ale altor oameni putin apreciate si evidentiate
- Nivelele Critice din Procesele de Dezvoltare ale Sistemelor Biologice
Alexei Viktorovici Jirmunskiǐ, Victor Ivanovici Kuzǐmin
http://cercetareromaneasca.forumgratuit.ro/t38-nivelele-critice-din-procesele-de-dezvoltare-ale-sistemelor-biologice-a-v-jirmunskii-v-i-kuzimin

Acad. de Stiinte a URSS
Centrul Stiintific Extrem Orient
Institutul de Biologia Marii
Moscova, 1982 "
In linii mari biologul rus A.V. Jirmunskii si cu matematicianul V.I. Kuzmin a presupus existenta unei legi universale care daca se defineste corect un anumit sistem cu elementele sale (eu spuneam grup), istoria evolutie a acestui sistem este aceeasi indiferent de loc, timp,..
- Factorii cosmologici in procesele aleatoare

Alexei Viktorovici Jirmunskiǐ, Victor Ivanovici Kuzǐmin
http://cercetareromaneasca.forumgratuit.ro/t38-nivelele-critice-din-procesele-de-dezvoltare-ale-sistemelor-biologice-a-v-jirmunskii-v-i-kuzimin
Nivelele Critice din Procesele de Dezvoltare ale Sistemelor Biologice
Alexei Viktorovici Jirmunskiǐ, Victor Ivanovici Kuzǐmin
Alexei Viktorovici Jirmunskiǐ, Victor Ivanovici Kuzǐmin
Acad. de Stiinte a URSS
Centrul Stiintific Extrem Orient
Institutul de Biologia Marii
Moscova, 1982 "
In linii mari biologul rus A.V. Jirmunskii si cu matematicianul V.I. Kuzmin a presupus existenta unei legi universale care daca se defineste corect un anumit sistem cu elementele sale (eu spuneam grup), istoria evolutie a acestui sistem este aceeasi indiferent de loc, timp,..
- Factorii cosmologici in procesele aleatoare
Simon Shnoll
<comentariile mele privitor la teorie> Daca corect eu am inteles, procese aleatoare nu exista. Pentru fizica cuantica si conceptul Copenhaga tema buna de invatat.. Din experimente rezulta caci rezultatul experimentului (masuratorii,...) depinde de gravitatie sau mai corect spus de intensitatea si sau interferenta undelor gravitationale.
De ce se intimpla asa nu am (poate depinde de dilatatia temporara, poate cind vom experementa la viteze diferite experimentele deasemenea sa dea rezultate neasteptate ?!) idee, uimitor e experimentul cela cind au indreptat tubul cu particule alfa in directia Stelei Polare , iar rezultatele au fost si mai surprinzatoare, ba as spune deloc prevezibile de catre matematica.
Eu foarte as vrea sa experimentez, ideea lui Bean de a construi o asa masina care sa puna in practica distributiile Gauss https://en.wikipedia.org/wiki/Bean_machine

1. Pentru a avea o precizie si acuratete foarte sporita as dori chiar sa se faca experimentele in incaperi cu aceeasi temperatura, presiune, umeditate, cu un numar urias de bile, cue, distributii dar in timp diferit si de vazut daca se respecta periodicitatea (acelor abateri).
2. Cel mai importanta modificatie in masina Bean cred ca e aceea caci "cupa" unde se pun bilele pina a se da start sa nu aiba forma conica, ci tubular-cilindrica aceasta va sproi extrem de mult precizia si acuratetea proceselor "aleatoare". Deoarece in anumite cazuri atunci cind bibelele au o aranjare anumita in "cupa" pina a se da startul, deja rezultatul e dependent de aceasta aranjare, in cazul tubului pentru orice experiment conditiile sunt aceleasi.
3. Masina Bean sa fie pe un plan inclinat fata de Pamint cit posibil mai mult, acesta iarasi cu scopul de a spori acuratetea experimentului. Poate- poate ca sa ajungem sa fim capabili in asa mod sa fie in stare masina sa ne prezinte existenta fluctuatiilor gravitationale.
- Vasile Suceveanu
Printre altele, el mi-a spus caci ar fi gasit o demonstratie mult mai simpla a teoremei lui Fermat si ar fi gasit o demonstratie a infinitatii numerelor gemene.
sâmbătă, 12 martie 2016
- Calculul inegalitatilor, convergenta sirurilor,..
O metoda de calcul al inegalitatilor, dupa caz si putinta, consta in aceea caci daca avem inegalitatea in fata noastra si putem construi si demonstra functiile ambelor membri ai egalitatii, atunci: stiindu-se daca functiile sunt ambele crescatoare/descrescatoare concave/convexe se poate oare (e de ajuns aceasta) ca sa se demonstreze valoarea inegalitatii amplicind doar 2 cazuri particulare si comparindu-le ?!
Raspunsul este da.
Insa distantele, diferentele f(x)-g(x) dintre aceste doua functii nu se stie daca este una crescatoare , descrescatoare sau constanta (se stie doar in cazul cind una e translata si, sau rotita celeilalte functii).
In desenul de mai sus este prezentat cum intii functiile au o distanta apropiata apoi se indeparteaza, apoi se apropie, apoi iar se indeparteaza.
Pentru determinarea unor convergente la unele siruri determinarea daca nu mai apar aceste minime si maxime e o problema, dar rezolvarea ei si inseamna determinarea convergentei.
vineri, 11 martie 2016
- Noi concepte de functionare a motoarelor
1. Conceptul temperaturii
La inceput eu propuneam caci caldura riziduala si cea din gazele de esapament sa fie pusa in aplicare, ca rezultat sa sporeasca considerabil randamentul motorului (chiar aplicabil si la motoarele electrice care si ele se incalzesc). In urma convingerilor din partea unor specialisti in domeniu, eu greu foarte amcazut deacord sa accept caci aceasta nu e nimic nou ci e un motor de tip Stirling inventat cu ceva ani in urma.
2. Conceptul presiunii
Este mai greu de inteles si daca presupun corect cam nimeni nu l-a inteles pina la capat cui nu am incercat sa explic.
2.1 La inceput a fost o idee banala as considera eu, deoarece se presupunea caci pistonul pe drumul sau de lucru duce o forta variabila ci nu constanta (aceasta si azi imi lasa mari neclarificatii). Noi insa am fi colectat azi o forta constanta ceea ce ar insemna caci facem pierderi mari am facut si grafice si calcule si etc. lucruri interesante.
Insa un domn mi-a facut observatii si mi-a spus caci pistonul pe tot traseul sau duce o forta constanta si nu variabila ceea ce intradevar in sensul sau este adevarat, deci ceea ce ar demonta ceea ce eu am expus mai sus ar face sa fie fara sens.
Dar totusi eu stau uneori cu gindul si cred caci in o oarecare masura am dreptate.
- Daca in cazul in care pistonul se misca din punctul sau de start cu o viteza accelerata pina la un oarecare moment, deaceea s-ar putea spune caci pistonul duce pe acel traseu de drum o forta variabila (in sine forta e constanta insa din cauza acceleratiei ea e variabila) ceea ce inseamna caci s-ar putea colecta inca energie. La fel cum sa colectam aceste pierderi eu am unele idei, dar din cauza caci interesati sunt prea multi.. le las deoparte.. Daca aceasta acceleratie este pe tot drumul de lucru atunci neaparat se perde energie.
- Daca acceleratia este o parte din drumul de lucru al pistonului atunci nu avem ce colecta, deoarece am reduce din distanta de lucru a pistonului.
2.2 El consta in aceea caci atunci cind pistonul ajunge in PMJ (extinderea maxima, evacuarea gazelor) in cilindru mai exista o oarecare presiune, ea insa se evacueaza fara rost afara in loc de a se aplica in practica pina va ajunge la o presiune ce are valori apropiate de presiunea de afara (putin trebue sa fie peste cea de afara din cauza perderilor... fortele de frecare,...).
Cei care au inteles posibil sa se inpedice mai departe la intrebare: Cum sa punem pina la capat aceasta presiune ?!
Raspunsul e unul simplu si interesant: cilindrii sa fie "legati in serie" , distanta care este in vechiul cilindru d=PMS-PMJ reprezinta a 1/n parte din cilindrii noi construiti care sunt mai lungi.[cine are interes voi explica, daca nu e nimeni interesat nici sens nu are sa expun].
In ultimul timp m-am tot gindit si am ajuns la ipoteza caci perderi totusi in prezent posibil nu se fac multe anume privitor la conceptul presiunii si explic de ce.
Daca valul cotit ar fi fost unit prin curea si sa transmita lucrul mecanic la roata masinii asa incit o rotatie completa de 360 grade a valului cotit sa semnifice o rotatie completa a rotii masinii la fel de 360 grade, atunci DA principiul Presiunii spune caci in acest caz se fac perderi enorme.
Dar din cauza ca in realitate exista reductoare, ... rotatia completa a valului cotit reprezinta a oarecare parte din rotatia completa a rotii masinii, din aceasta cauza ne duce la parerea caci resturile de presiuni care se evacueaza sunt de valori mici.
La inceput eu propuneam caci caldura riziduala si cea din gazele de esapament sa fie pusa in aplicare, ca rezultat sa sporeasca considerabil randamentul motorului (chiar aplicabil si la motoarele electrice care si ele se incalzesc). In urma convingerilor din partea unor specialisti in domeniu, eu greu foarte amcazut deacord sa accept caci aceasta nu e nimic nou ci e un motor de tip Stirling inventat cu ceva ani in urma.
2. Conceptul presiunii
Este mai greu de inteles si daca presupun corect cam nimeni nu l-a inteles pina la capat cui nu am incercat sa explic.
2.1 La inceput a fost o idee banala as considera eu, deoarece se presupunea caci pistonul pe drumul sau de lucru duce o forta variabila ci nu constanta (aceasta si azi imi lasa mari neclarificatii). Noi insa am fi colectat azi o forta constanta ceea ce ar insemna caci facem pierderi mari am facut si grafice si calcule si etc. lucruri interesante.
Insa un domn mi-a facut observatii si mi-a spus caci pistonul pe tot traseul sau duce o forta constanta si nu variabila ceea ce intradevar in sensul sau este adevarat, deci ceea ce ar demonta ceea ce eu am expus mai sus ar face sa fie fara sens.
Dar totusi eu stau uneori cu gindul si cred caci in o oarecare masura am dreptate.
- Daca in cazul in care pistonul se misca din punctul sau de start cu o viteza accelerata pina la un oarecare moment, deaceea s-ar putea spune caci pistonul duce pe acel traseu de drum o forta variabila (in sine forta e constanta insa din cauza acceleratiei ea e variabila) ceea ce inseamna caci s-ar putea colecta inca energie. La fel cum sa colectam aceste pierderi eu am unele idei, dar din cauza caci interesati sunt prea multi.. le las deoparte.. Daca aceasta acceleratie este pe tot drumul de lucru atunci neaparat se perde energie.
- Daca acceleratia este o parte din drumul de lucru al pistonului atunci nu avem ce colecta, deoarece am reduce din distanta de lucru a pistonului.
2.2 El consta in aceea caci atunci cind pistonul ajunge in PMJ (extinderea maxima, evacuarea gazelor) in cilindru mai exista o oarecare presiune, ea insa se evacueaza fara rost afara in loc de a se aplica in practica pina va ajunge la o presiune ce are valori apropiate de presiunea de afara (putin trebue sa fie peste cea de afara din cauza perderilor... fortele de frecare,...).
Cei care au inteles posibil sa se inpedice mai departe la intrebare: Cum sa punem pina la capat aceasta presiune ?!
Raspunsul e unul simplu si interesant: cilindrii sa fie "legati in serie" , distanta care este in vechiul cilindru d=PMS-PMJ reprezinta a 1/n parte din cilindrii noi construiti care sunt mai lungi.[cine are interes voi explica, daca nu e nimeni interesat nici sens nu are sa expun].
In ultimul timp m-am tot gindit si am ajuns la ipoteza caci perderi totusi in prezent posibil nu se fac multe anume privitor la conceptul presiunii si explic de ce.
Daca valul cotit ar fi fost unit prin curea si sa transmita lucrul mecanic la roata masinii asa incit o rotatie completa de 360 grade a valului cotit sa semnifice o rotatie completa a rotii masinii la fel de 360 grade, atunci DA principiul Presiunii spune caci in acest caz se fac perderi enorme.
Dar din cauza ca in realitate exista reductoare, ... rotatia completa a valului cotit reprezinta a oarecare parte din rotatia completa a rotii masinii, din aceasta cauza ne duce la parerea caci resturile de presiuni care se evacueaza sunt de valori mici.

In cilindrii C1, C2,C3 are loc extinderea, in acesti cilindri permament exista o presiune mai ridicata ca cea de afara. In cilindrii C4 , C5 si C6 pina in PMS (punctul mort de sus) are loc intoarcerea pistoanelor catre PMS fara chistig de lucru mecanic, din contraputine pierderi din cauza fortelor de frecare, aici pe tot traseul are loc evacuarea gazelor. Pistonul din C6 dupa ce ajunge in PMS se inchide supapa de avacuare, in camera de ardere se aprinde combustibilul (gaz, benzina,..) si are loc detonare si reciproc extinderea.
Mai jos e ilustrat aproximativ cum sunt aranjati pe linie (se poate si in V si etc. ) cilindrii si cum are loc procesul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


